Inserarea de imagini (raster) in AutoCAD

Acesta va fi un post mai lung in care voi discuta despre:
- inserarea de imagini
- inserarea de imagini in vederea vectorizarii (scanare, inserare, scalare)
- controlul imaginii tip raster in AutoCAD

1. Inserarea de imagini

AutoCAD accepta urmatoarele tipuri de raster: BMP, RLE, DIB, RST, GP4, MIL, CAL, CG4, FLC, FLI, BIL, GIF, JPG, JPEG, PCX, PCT, PNG, RLC, TGA, TIF, TIFF... si mai sunt.

Imaginile se insereaza in AutoCAD din:
Insert - Raster Image sau
Insert - Image Manager - Attach
Indiferent de varianta aleasa urmatorul pas va fi alegerea imaginii din fereastra "Select Image File".
Dupa ce a fost aleasa imaginea se va deschide fereastra "Image" in care se vor specifica parametri de inserare:


Insertion point este locul in care va fi coltul din stanga jos al imaginii, se pot introduce coordonate sau se poate bifa "Specify on-screen" petru a specifica cu click in desen
Scale este scara la care se va insera imaginea, se va introduce o scara sau se va bifa si aici "Specify on-screen" pentru a scala imaginea direct in desen
Rotation este ungiul de rotatie al imaginii, se poate lasa 0 sau alege/introduce un unghi de roatie.

Click OK... si daca ai bifat undeva "Specify on-screen" atunci asta vei face in continuare.
In Command Line programul iti va spune de ce are nevoie:
Specify insertion point <0,0>:
Specify scale factor or [Unit] <1>:
Specify rotation angle <0>:

si cu asta gata... imaginea ar trebui sa fie in desen.

Cel mai simplu e sa inserezi imaginea cu parametri "default", adica Insertion Point 0,0,0 / Scale 1 / Rotation 0 si apoi sa o misti, scalezi, rotesti in desen, ca pe orice alt element, pana ajunge in pozitia si la dimensiunea dorita.

2. Inserarea de imagini in vederea vectorizarii

Scanare

rezolutia: 200DPI pentru color, 300-400 DPI pentru alb/negru
formatul: JPEG/TIFF pentru color, TIFF (1bit) pentru alb/negru
scara: daca originalul e desenat la scara se scaneaza 1:1 (fara micsorare sau marire la scanner)

Inserare

E preferabil ca imaginiile sa fie inserate pe un layer dedicat.
Daca imaginea a fost desenata la scara si scanata corect se poate specifica la scara de inserare (Scale) exact scara la care a fost desenata imaginea. Rezultatul va fi inserarea imaginii 1/1 in milimetri. Daca este necesar imaginea se poate misca/roti/scala in desen pentru a ajunge in pozitia si dimensiunea dorita.
Pentru vectorizare sunt recomandate TIFF-urile scanate alb/negru (color depth 1bit) la 300DPI. Acestea pot fi inserate pe un layer colorat si liniile din imagine vor lua culoarea layer-ului. De asemenea se pot edita si in modul transparent (pixelii albi vor fi transparenti si pixeli negrii vor lua culoarea layer-ului).

3. Controlul imaginii tip raster in AutoCAD

Imaginile inserate ajung in Image Manager. Imaginile sterse din desen (ERASE) raman ca referinte. Aceste referinte se pot sterge din Image Manager prin selectie si Detach. Imaginile pot fi temporar descarcate din memoria de lucru si apoi reincarcate cand e necesar cu comezile Unload/Reload, utile daca se lucreaza cu un numar mare de imagini care nu sunt necesare simultan in desen.
Pentru o mai buna intelegere iata cele patru status-uri posibile ale unei imagini (coloana Status in Image Manager):

Loaded - imaginea este incarcata in memoria de lucru si prezenta in desen
Reload - imaginea tocmai a fost reincarcata in memoria de lucru (util daca imaginea a fost editata in afara AutoCAD-ului si dorim sa o reincarcam in versiunea curenta)
Unloaded - imaginea este prezenta in desen dar descarcata din memoria de lucru
Unreferenced - imaginea a fost stearsa (ERASE) din desen si a ramas doar ca referinta in Image Manager


Contrastul si luminozitatea imaginilor color se pot ajusta din Modify - Object - Image - Adjust (sau dubluclick pe "marginea" imaginii).
Imaginile odata inserate se pot "decupa" dupa orice contur (poligonal) cu Modify - Clip - Image, imaginea nu sufera nici o modificare, se modifica doar cat din ea apare afisat pe ecran

IMAGEQUALITY - cu setarile High si Draft - controleaza calitatea de afisare
TRANSPARENCY - controleaza transparenta (nu are efect decat la TIFF-urile alb/negru)
IMAGEFRAME - controleaza "conturul", marginea imaginii cu valorile:
0 - marginile nu sunt afisate si nici plotate (imaginile nu vor putea fi selectate)
1 - marginile sunt afisate si plotate
2 - marginile sunt afisate dar nu plotate

 
Bine de stiut:
- desenele AutoCAD nu salveaza imaginea propriuzisa ci doar "calea" catre ea, imaginea trebuie sa fie pe HDD-ul calculatorului pentru a aparea in DWG
- daca fisierul imagine e in acelasi folder cu DWG-ul imaginea va fi deschisa indiferent de "calea" salvata in DWG (valabil si pentru X-ref uri)

Sigur ar mai fi de vorbit despre inserarea de imagini in AutoCAD (de exemplu despre "Path type" la inserare) dar acest post se incheie aici.

Vectorizare placuta!

Citeste articolul...

Cotare personalizata in AutoCAD

In aceast post voi scrie despre "capete de sageata"(arrow head) pentru cote in AutoCAD. Se presupune ca stii deja sa cotezi si ca vrei sa faci alte tipuri de sageti.

Sa vedem cu ce vine vine programul:


Daca nu sunt de ajuns iata cum se creaza si folosesc cele "custom":

1. Se alege Layerul "0" curent

2. Se construieste un patrat de 1 unitate/1unitate
(acesta va fi conturul in care se va incadra noul capat de sageata)

3. Se deseneaza in interiorul patratului noul capat de sageata (cu rosu in imaginea de mai jos)

4. Se selecteaza elementele varfului de sageata (fara patrat) si se alege din bara Properties: Color "ByBlock" si Linetype "ByBlock"

5. Cu sageata selectata se tasteaza B urmat de ENTER (pentru a deschide fereastra: Block Definition)

6. Se da un nume block-ului, se alege Base Point in varful sagetii si se apasa OK

7. Pentru a folosi noul capat de sageata intr-un stil de cotare se va selecta din:
Dimension Style Manager - Modify Dimension Style - Symbols and Arrows - Arrowheads - User Arrow si apoi in noua fereastra deschisa (Select Custom Arrow Block) se va alege block-ul nou creat


Cand se concepe un nou capat de sageata se va tine cont de urmatoarele:
- trebuie incadrat in patratul de 1/1 unitati (are rol de cadru virtual, nu va fi selectat sau folosit)
- base point pentru block se va alege varful sagetii (vezi schita de mai sus)
- se contruieste capatul din partea dreapta a cotei (programul roteste singur pentru stanga)
- linia de cotare va incepe de la mijlocul laturii din stanga a patratului de incadrare (vezi schita de mai sus)
- blockul se creeaza pe layerul 0 cu Color: ByBlock si Linetype: ByBlock

Daca totul a mers bine o cota din exemplu va arata asa:

Concluzie:
- sagetile de cota "custom" sunt de fapt block-uri create dupa anumite reguli
- acestea se folosesc selectandu-le din stilul de cotare

Customizare placuta!

Citeste articolul...

Hasuri noi in AutoCAD

Articolul prezinta fisierele *.pat (fisierele ce contin definitia hasurilor) si explica conceptul si cum se utilizeaza. Pentru librarii cu hasuri noi vezi sectiunea: Hasuri (sus in meniu)
Exemplele sunt pentru AutoCAD 2006 dar se pot adapta la oricare versiune.

Pe scurt:

Hasurile in AutoCAD sunt fisiere text editabile in Notepad cu extensia *.pat

roof.pat, gravel.pat, cercuri.pat, etc.

Pentru a adauga o hasura in AutoCAD se copiaza fisierul .pat in directorul "Support":

C:\Program Files\AutoCAD xxxx\Support

unde AutoCAD xxxx = versiunea ta de AutoCAD

Dupa ce ai copiat fisierul ".pat" in dirrectorul support hasura noua va aparea in "Hatch Pattern Palette" tab-ul "Custom"

Daca la selectarea hasurii apare mesajul: "Error in Pattern File" verifica daca:

- numele fisierului .pat e acelasi cu numele hasurii (vezi definitia hasurii mai jos pentru detalii)
- ai o singura hasura in fisier
- nu ai caractere nepermise in definitia hasurii
- nu ai numere scrise gresit (virgula in loc de punct, o virgula in plus...etc)
- nu ai linii mai lungi de 80de caractere
- numele hasurii nu este mai lung de 31 de caractere
- nu ai linii fara text la sfarsitul definitiei hasurii

Explicatii:

Hasurile AutoCAD sunt definite ca fisiere text, editabile in Notepad, si salvate cu extnsia .pat.
Un astfel de fisier arata cam asa:

*ANGLE,Angle steel
0, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905
90, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905

unde:
* - este caracter obligatoriu la inceputul definitiei unei hasuri
ANGLE - este numele hasurii (obligatoriu acelasi cu numele fisierului)
, - separa numele hasurii de explicatiile despre hasura (optional)
Angle steel - este un text explicativ despre hasura (optional)
0, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905
90, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905 - este definitia hasurii (evident obligatoriu)

Pentru mai multe explicatii despre semnificatia numerelor din definitia hasurii si cum poti sa faci tu o hasura vezi AutoCAD - Help.

Versiunile mai noi au un director "Support" si in "C:\Documents and Settings\user\Application Data\Autodesk... etc" in care se afla acadiso.pat respectiv acad.pat - fisierele cu hasurile cu care vine softul (au acelasi continut doar ca unul e pentru Metric-ISO si unul pentru Imperial-ANSI). Hasurile noi in AutoCAD se pot adauga si la sfarsitul fisierului acadiso.pat cu copy/paste la definitia hasurii. Hasurile noi adaugate vor aparea in "Hatch Pattern Palette" tab-ul "Other Predefined" dar nu incurajez modul acesta de a adauga hasuri.
E mai sanatos sa adaugi hasurile una cate una ca fisiere separate in C:\Program Files\AutoCAD xxxx\Support. Acesta e si unul din motivele pentru care fisierele suport instalate odata cu programul sunt din ce in ce mai pitite :)

Bonus:
 
agoracad - hasuri – librarii de hasuri cu cataloage PDF pentru previzualizare

SuperHatch - comanda din ExpressTools care transforma blockuri si imagini in hasuri, folosita abuziv incarca desenul si consuma resurse, dar e distractiva...

si cu asta...basta, am scris despre hasuri noi in AutoCAD :)

Citeste articolul...

TRIM, EXTEND si cateva surprize

TRIM = taiere
EXTEND = extindere, lungire... sau ceva de genul

TRIM si EXTEND sunt printre cele mai vechi comenzi AutoCAD si sunt printre primele comenzi de editare care se invata. Cele doua sunt complementare si devin atat de frecvente in utilizare incat lucrul fara ele pare aproape imposibil.
In afara de varianta "clasica" exista cateva variante si optiuni mai mult sau mai putin cunoscute.

Sa vedem cateva...

Comanda clasica arata asa:

1. TRIM - apelarea comenzii (din bara Modify sau de la tastatura)

1' daca comanda e apelata de la tastatura apare aici un ENTER

2. SELECT - selectarea liniilor(obiectelor) pana la care vrem sa taiem/extindem

3. ENTER - pentru a anunta programul ca am terminat de selectat

4. SELECT - selectarea liniilor(obiectelor) pe care vrem sa le taiem/extindem

5. ENTER (ESC) - pentru a iesi din comanda

dar...

• selectia de la punctul 4 se poate face si cu fereastra nu numai cu click pe fiecare obiect (incepand cu ACAD 2006)

• cu varianta clasica a comenzii se pot TRIM-ui si hasuri (incepand cu ACAD 2006)

• ENTER fara a mai face punctul 2 - transforma toate liniile din desen in posibile obiecte pana la care putem sa taiem/extindem si in acelasi timp in posibile obiecte pe care putem sa le taiem/extindem (comanda devinde mult mai rapida si simpla)
  

• SHIFT apasat in timpul selectiei la punctului 4 - transforma TRIM in EXTEND si invers fara a mai iesi din comanda, comanda ramane "inversata" cat timp se selecteaza cu SHIFT apasat
  

• la punctul 2 si 4 se poate selecta in modul FENCE cu F urmat e ENTER (aici e mult mai usor de aratat decat de explicat... practic selectezi obiectele trecand cu o linie prin ele, era foarte utila inainte sa apara in 2006 selectia cu fereastra pentru TRIM si EXTEND dar si acum poti selecta mai usor in anumite situatii in care selectia cu fereastra e incomoda)
  

• se poate face UNDO in orice moment al selectiilor de la punctele 2 si 4 cu U urmat de ENTER oricand in timpul selectiei, avantajul e ca in loc sa iei toata comanda de la inceput pentru un click dat prost poti anula doar ultima taiere/extindere si reface selectia fara a iesi din comanda
  

Si ca si cum nu ar fi de ajuns mai exista alte cateva optiuni ca Edge, Project si chiar Erase tot la comenzile TRIM si EXTEND dar despre ele alta data...

BONUS: comanda EXTRIM din Express Tools care taie toate liniile(obiectele) care se afla de o parte sau alta a unei linii alese de noi

1. EXTRIM - apelare comanda tastatura
2. ENTER
3. SELECT - se selecteaza linia/obiectul pana la care se va taia (se poate selecta si o polilinie inchisa sau un cerc)
4. CLICK in partea in care doriti sa se taie

- vezi filmulet pentru comanda EXTRIM:

Citeste articolul...

Unitati de masura in AutoCAD-Partea II

A venit timpul sa scriu din nou despre unitati de masura. Sa fiu sincer as mai fi amanat putin dar ieri au venit 3 desene care m-au convins sa scriu cat mai repede. Erau trei DWG-uri cu planuri ale aceleiasi cladiri care trebuiau "unite" intr-un singur plan si pregatite Layouturi pentru plotarea la diferite scari. In cele trei DWG-uri problema scarii si a unitatilor de masura era atat de diferit si de... prost inteleasa incat am stat o ora numai sa le aduc pe toate la un numitor comun…am pierdut 3 ore si m-am enervat teribil.

Sa trecem la subiect... In Partea I am aratat ca AutoCAD-ul este pregatit pentru multe feluri de a masura si desena si ca in primul rand trebuie sa in anuntam ca desenam in standard Metric. Cu alte cuvinte ne asiguram ca nu ne arata ghilimele si apostrofuri cand masuram o distanta si sa ne mai asiguram ca foloseste hasurile si tipurile de linie pentru standardul Metric(ISO).
In Partea II voi discuta despre scara de desenare si plotare si depre cum se folosesc in AutoCAD unitatile de masura metrice.

Scara desenului - definitii generale

Scara unui desen reprezinta raportul intre o dimensiune in desen (pe hartie) si aceeasi dimensiune in realitate.
Scara desenului este strict un raport... o proportie, intre doua dimensiuni masurate cu aceeasi unitate de masura.
Scara se reprezinta numeric printr-un numar, urmat de doua puncte urmat de alt numar:

1 : 100 | 1 : 50 | 20 : 1

primul numar reprezinta distanta masurata pe hartie al doilea numar reprezinta de cate ori este mai mare sau mai mica aceeasi distanta in realitate.

Pot folosi orice unitate de masura, cu conditia sa fie aceeasi si in desen si in realitate, asa ca voi folosi ... "lungimi de pix" pentru a exemplifica:

Scara 1 : 100 inseamna ca 1 lungime de pix pe hartie va fi egala cu 100 lungimi de pix in realitate.
Scara 20 : 1 inseamna ca 20 lungimi de pix pe hartie vor fi egale cu 1 lungime de pix in realitate.
(scara 20 : 1 poate fi scrisa si ca 1 : 0,05... adica o lungime de pix pe hartie este egala cu 20/1=0.05 lungimi de pix in realitate... dar ca sa nu se complice treaba cu numere subunitare se prefera 20 : 1 in loc de ... 1 : 0,05)

Scara de desenare a aparut evident din nevoia de a reprezenta chestii foarte mari pe suporturi mai mici fara a pierde proportiile intre elementele desenului. Scara de desenare a aparut muuuult inaintea calculatorului.

Iata si un tabel de conversie a scarii exprimat in ceva mai normal... centimetri:

Scara	Pe hartie	In realitate
1:1	1cm	1cm
1:20	1cm	20cm
1:50	1cm	50cm
1:100	1cm	1m
1:200	1cm	2m
1:500	1cm	5m
1:1000	1cm	10m
1:10000	1cm	100m

Unitatile... si mai ales subunitatile de masura metrice in AutoCAD

Aici vine partea mai greu de inghitit:
AutoCAD NU ARE UNITATI DE MASURA PREDEFINITE. Nu lucreaza in metri, centimetri, milimetri etc.
AutoCAD lucreaza in unitati universale pe care le putem numi simplu UNITS.
Ce reprezinta o unitate (1 UNIT) in desenul meu?
Doar eu hotarasc la inceputul desenului. Poate fi 1 Metru... 1 Milimetru... sau 1 Kilometru. Tot ce trebuie sa fac e sa iau o decizie la prima linie pe care o desenez.

ex.: vreau sa fac o linie care in realitate are 3 metri... daca decid sa desenez in metri scriu la lungime 3... si gata linia mea are 3 metri. Daca vrau sa desenez in centimetri scriu la lungime 300 si gata linia mea va avea 300cm... adica 3 metri, daca decid sa desenez in milimetri... scriu la lungime 3000 si am desenat aceeasi linie in milimetri. AutoCAD-ul nu stie si nici nu ma va intreba vreodata ce am decis sa fie 1 UNIT. Daca desenul ramane pe calculator tot e trebuie sa fac este, eventual, sa scriu undeva... 1 UNIT=1 Metru... sau 1 UNIT = 1 Milimetru pentru ca oricine deschide desenul meu sa stie atunci cand masoara o distanta in desen ca daca scrie acolo "3" asta inseamna 3 metri sau inseamna 3 milimetri.

Scara in AutoCAD

Presupunand ca pana aici e clar apare inrebarea:
De unde toate problemele, calculele si confuziile legate de scara?
Pai de fapt majoritatea apar atunci cand vrei sa printezi desenul! Acolo este cel mai intalnit loc in care AutoCAD-ul va aduce in discutie conceptul de "scara" - "Plot scale" respectiv "Viewport scale" (ar mai fi si fereastra UNITS, unde apare"Insertion scale", despre care am promis in prima parte ca voi vorbi si o sa vorbesc dar un pic mai tarziu).
Revenind la "Plot Scale" si "Viewport Scale" rezolvarea este foarte simpla:
IN AUTOCAD SCARA DE PLOTARE ESTE CONCEPUTA PENTRU DESNUL 1:1 IN MILIMETRI!!!
Asta e tot! Daca desenezi in milimetri toate scarile din ferestrele de plotare si viewporturi se vor potrivi ca prin minune pe hartie.

Sa "desenezi 1:1 in milimetri" inseamna ca la prima linie ai decis ca 1UNIT = 1mm asa ca daca linia avea in realitate 1 metru tu desenezi o linie lunga de 1000 de unitati... pentru ca ai hotarat ca "desenezi 1:1 in milimetri". Astfel printarea la scara va deveni joaca de copii indiferent la ce scara te hotarasti sa printezi... ceea ce vei selecta la scara aia vei plota... 1:100 va insemna chiar 1:100... si 1:20 va insemna chiar 1:20.

Evident nimic nu te impiedica sa desenezi in Metri sau Centimetri sau chiar Kilometri... dar atunci cu siguranta vei sta sa faci tot felul de calcule si incercari ca sa printezi la scara la care vrei. Daca ai mai si inceput desenul in modul "Imperial" (cu acad.dwt in loc de acadiso.dwt) atunci chiar ca ai incurcat-o rau de tot cu scara.


Iata un tabel de conversie a scarii de plotare in AutoCAD pentru desenatul in metri, unul pentru centimetri si apoi acelasi tabel pentru desenul in milimetri... decideti voi care e mai logic!

Daca desenez in metri...

Vreau sa plotez la scara:	Trebuie sa aleg scara:
1:1	1000:1
1:20	50:1
1:50	20:1
1:100	10:1
1:200	5:1
1:500	2:1
1:1000	1:1
1:10000	1:10

Daca desenez in centimetri...

Vreau sa plotez la scara:	Trebuie sa aleg scara:
1:1	10:1
1:20	1:2
1:50	1:5
1:100	1:10
1:200	1:20
1:500	1:50
1:1000	1:100
1:10000	1:1000

si acum daca desenez in milimetri...

Vreau sa plotez la scara:	Trebuie sa aleg scara:
1:1	1:1
1:20	1:20
1:50	1:50
1:100	1:100
1:200	1:200
1:500	1:500
1:1000	1:1000
1:10000	1:10000

Buna practica in desenul AutoCAD

Buna practica in desenul AutoCAD este sa desenezi in milimetri (1UNIT=1mm)*!
De ce?... pai pentru ca scara de ploare este gandita in milimetri, pentru ca toate blocurile cu care AutoCAD-ul vine in DesignCenter-Metric sunt facute pentru desen in milimetri, pentru ca default la "Insertion Scale" in fereastra UNITS si la "Block Unit" in fereastra "Block Definition" este Milimeters, pentru ca daca inserezi rastere la scara la care au fost desenate rasterul se va insera in milimetri**... si tot asa.
Practic AutoCAD-ul desi nu pare foarte interesat de unitatile de masura pe care le alegi... e totusi "pregatit" pentru milimetri... si daca alegi altceva fara sa-i spui si lui in toate ferestrele in care trebuie te va pedepsii cum poate.
Sa vezi cum e daca la tine care ai ales sa desenezi in metri, ajung desenele altor useri AutoCAD, care nici ei nu deseneaza conform cu "buna practica" in milimetri, dar au ales sa deseneze in centimetri. Sa vezi atunci cum o sa fie cand o sa vrei sa pui in acelasi desen ce ai facut tu... cu ce a facut celalalt... si sa plotezi la o anumita scara. Atunci o sa intelegi cat de simplu era daca toata lumea incepea desenul in modul metric (cu acadiso.dwt) si desena in milimetri.

De ce nu deseneaza toata lumea in milimetri?

Unul din motive este hartia... mai exact obisnuinta de a desena pe hartie. Daca vreau sa fac pe hartie un desen scara 1:100 voi desena pe hartie direct 1:100... daca vreau sa fac scara 1:50 voi desena 1:50... ca atat incape pe hartia mea. Pe calculator insa nu e asa. Pe calculator incape oricat. Pot sa desenez scara 1:1 si apoi sa scot pe hartie ce scara vreau eu, de cate ori vreau eu, cum vreau eu. Asa ca daca nu ai in spate douazaci de ani de desenat la planseta ar fi bine sa te obisnuiesti de la inceput sa desenezi 1:1. Daca ai... ar trebui sa te bucuri ca nu mai esti la planseta si sa profiti de noile posibilitati.

Un alt motiv important este cotarea. By default, programul coteaza ce vede. Daca desenez o linie de 1 metru desenand in milimetri o fac lunga de 1000 de unitati... adica 1000 de milimetri. Daca vreau sa o cotez va aparea o cota cu dimensiunea de 1000. De cele mai mute ori cotarea nu se face in milimetri asa ca pe cota nu vreau sa scrie 1000.
Si atunci ce fac? Pai desenez direct in unitatile in care o sa cotez ca sa se potriveasca cand incep sa trag cotele.
GRESIT! sau ma rog, nerecomndat....
E ca si cum ai face tavanul casei la 2 metri pentru ca e mai simplu sa schimbi becurile (nu e cea mai reusita analogie dar ideea conteaza).
Revenind la cotele noastre, AutoCAD-ul iti ofera posibilitatea de a cota in ce vrei tu... din nou trebuie doar sa-i spui. In stilul de cotare(Dimension Style Manager) la Primary Units exista Scale Factor (da... inca un loc unde apare scara!) doar ca aici default e 1 ceea ce inseamna ca 1000 de unitati vor fi cotate cu 1000... dar daca modificam in 0,001 o sa coteze 1000 de unitati cu 1... si uite asa desi desenam in milimetri cotam in metri, daca pun acolo 0,1 o sa coteze 1000 de unitati cu 100... si uite asa am desenat in milimetri si am cotat in centimetri... si tot asa. Deci nu e nevoie sa desenez in metri ca sa cotez in metri... ba din contra... desenez in milimetri si pot oricand sa cotez in ce vreau intr-o maniera logica.

Un al treilea motiv este comoditatea. In mod normal in functie de dimensiune si de obisnuinta fiecare evaluam un element real in metri sau centimetri. Pare mai comod sa si desenam asa pe calculator... pentru ca putem. De multe ori chiar este mai comod. Dar comodiatea la inceput poate costa mai tarziu... si de cele mai multe ori chiar costa! si pe tine si din pacate si pe cei care vor lucra cu desenul tau.

Pfuuuh! Gata am terminat!
deja ma simt mai bine... mai am concluziile

Concuzii:

• AutoCAD nu are unitati de masura predefinite, noi ne alegem in ce desenam

• In AutoCAD "buna practica" e sa desenezi in milimetri*, din multe motive

• Daca totusi alegi sa desenezi in metri sau centimetri pregatestete sa faci calcule si sa sughiti mult daca dai desenul mai departe

* exceptia de la regula sunt desenele de farte mari dimensiuni (urbanism, edilitare, cadastru... etc) unde se deseneaza in metri din cauza distantelor foarte mari
** conditia este ca planul sa nu fie micsorat sau marit in procesul de scanare (scanat 1:1)

P.S. - Insertion Scale in fereastra UNITS te ajuta sa inserezi desene si blockuri facute in alte unitati decat cele in care ai decis tu sa lucrezi...te rog lasa acolo milimetri indiferent in ce desenezi, e mai bine pentru toata lumea :)

Citeste articolul...

Devoratorii de resurse... deghizati

De cateva saptamani pe unde ma uit gasesc numai articole despre AutoCAD 2010. Mai sunt cateva zile pana la lansarea oficiala si deja stiu mai multe despre 2010 decat despre 2008 si 2009... pe care recunosc nu le-am deschis de mai mult de 3-4 ori. Am zis sa fiu si eu in pas cu lumea si sa scriu ceva despre noua versiune dar din pacate nu am gasit nimic care sa ma incante peste masura (poate noile "object constrains" care sigur se vor dovedi utile dar vreau sa le testez inainte de a povesti).

Asa ca astazi in loc sa scriu despre AutoCAD 2010, asa cum imi doream, o sa demasc patru vinovati de incetinirea lucrului in AutoCAD si chiar blocarea softului*.

Toata lumea stie ca 3D-ul consuma resurse... cu cat mai complex cu atat mai multe. Dar cine ar fi crezut ca la fel de flamande de resurse sunt si...

1. Hasurile
   dap... hasurile mananca resurse la greu... mai ales cele complexe Din acest motiv apare cateodata mesajul: "Hatch too dense to display" softul stie ca daca se incarca prea rau o sa crape si a limitat by default variabila MaxHatch la 10000 de segmente pe hasura
   Ca sa scapi de mesaj si sa hasurezi cum si cat vrei poti sa bagi in linia de comanda:(setenv "MaxHatch" "1000000")
   si s-a rezolvat... dar e posibil sa te alegi cu un desen pe care abia il mai misti pe ecran :)
   
2. Textele
   dar nu orice texte... textele servite in cantitati mari si/sau cu fonturi "nepotrivite"
   
   ACAD-ul vine cu niste fonturi ale lui... fonturile cu extensia *.shx. Sunt o gramada si as putea scrie un post doar despre ele. O sa amintesc doar cateva:
   txt.shx, simplex.shx, romand.shx... etc
   Fonturile acestea native AutoCAD se inteleg foarte bine cu softul si in general nu creaza erori, anomalii, probleme....
   Nu la fel de bine se inteleg cu AutoCAD-ul si restul fonturilor din Windows mai ales cele "solide" cumar fi Arial si Arial Black. De fapt ACAD-ul se cam chinuie sa le afiseze si miste pe ecran. In functie de cat de multe sunt si de cat de performant e calculatorul textele facute cu fonturi ne-native AutoCAD pot incetini editarea... si chiar bloca toata povestea. Recomandat e ca in timpul editarii sa se foloseasca foturi native (*.shx) si apoi daca e neaparat necesar sa se schimbe doar pentru plotare cu unele mai aratoase.
   
3. Rasterele... rotiterasterele oricum consuma resurse... dar sa vezi daca le mai si rotesti!
   
   Imaginile pot fi inserate in AutoCAD pentru multe chestii... si oricum consuma resurse. Daca mai e si IMAGEQUALITY setat la HIGH... e si mai trist. Dar, ca si cum nu era de ajuns, mai e ceva care poate transforma rasterele intr-un cosmar: rotitul. Oricat de greu pare de crezut daca rotesti un raster chiar si cu un grad va consuma mai multe resurse decat lasat la 0 grade.
   Daca lucrezi pe un raster si se misca mai freu decat crezi tu ca ar trebui sa se miste asigura-te ca IMAGEQUALITY e setat pe DRAFT si in Properties-Rotation la raster scrie 0(zero).
   
4. DXF-ulDrawing Exchange Format (DXF) e foarte bun... dar nu pentru AutoCAD :)
   
   DXF-ul asa cum ii spune si numele este un format creat pentru interoperabilitatea (nu cred ca exista cuvantul asta in limba romana...) intre diferite softuri si platoforme... adica DXF e citit si de Ilustrator si de Corel si de ArhiCAD si de Google SketchUp si de Microstation si de Solidworks... si tot asa.
   Tocmai ceea ce face DXF-ul un format atat de versatil face si fisierul mai mare si mai avid de resurse in AutoCAD. Asa ca primul lucru pe care vrei sa-l faci cand primesti un DXF de undeva e sa-l salvezi ca DWG.

A aparut crucea! - poveste adevarata :)

In 2004 am primit de la un client un DXF care se s-a deschis in 9 ore. Nu exagerez deloc. La vremea respectiva aveam doar un calculator... si ala era laptop... asa ca l-am dus la un prieten cu calculator puternic (Fane) si l-am lasat la el sa se deschida pentru ca nu stiam nici macar ce contine. Stiam de la client doar ca e un plan mare pe care nu prea poate nimeni sa-l deschida. Am lasat desenul la deschis intr-o seara. Am baut multa bere. Am plecat acasa.
Pe la 4 dimineata am primit un SMS in care scria: "Gata, s-a terminat! A aparut crucea!". Destul de macabru... dar era Fane care imi spunea ca s-a deschis desenul... si a aparut cursorul de la AutoCAD care arata intradevar... ca o cruce :)
Desenul respectiv era un DXF cu plansa de sinteza de la un PUG (Plan Urbanistic General) care avea sub partea de urbanism si partea cadastrala cu puncte si coordonate. Daca nu ati vazut niciodata un PUG va pot spune ca se ia un plan cat un oras se coloreaza in toate culorile pamantului, se glazureaza cu hasuri de toate felurile, se orneaza cu linii care mai de care mai deosebite si se presara la final simboluri de toate felurile culorile si marimile.
Daca nu ati vazut niciodata planuri cadastrale cu coordonatele punctelor in ele... nu ati pierdut nimic... :) multe multe multe multe texte si linii!
In fine, ideea e ca planul asta le avea pe toate si mai era si DXF!!! Mare noroc ca textele aveau fontul txt.shx (probabil cel mai simplu font nativ AutoCAD) pentru ca altfel nu cred ca se mai deschidea vreodata.
Am salvat desenul ca DWG... si deja se deschidea in maxim 15 minute. Am sters toate textele de la partea de cadastru... si acum se deschidea chiar repejor dar se misca greu. Am freeze**-uit cateva din layerele cu hasuri... si deja am obtinut un desen pe care puteam sa lucrez.


In concluzie cei patru "prieteni" care manaca din frigider (consuma resurse) daca nu stam cu ochii pe ei sunt:

• Hasuri (mai ales cele complexe)
• Texte (mai ales cu fonturi care nu sunt native ACAD)
• Rastere (mai ales daca sunt rotite)
• DXF - uri... mai ales in AutoCAD :)
  
  
  
  
  * Postarea se refera in general la desene de dimensiuni mari cu elemente multe (GIS, urbanism, cadastru, edilitare...etc) dar poate fi valabila si pentru desene obisnuite in functie de calculator si elementele desenului
  **Freeze - la layere, le face invizibile dar le si scoate din calculele de REGEN pe care le face softul

Citeste articolul...

Unitati de masura in AutoCAD - Partea I

Am observat ca, alaturi de” Layouturi”, unitatile de masura si mai ales scara de desenare, sunt printre cele mai confuze si incomplet cunoscute concepte de baza ale AutoCAD-uli. Poate pentru ca sunt totdeauna explicate la inceputul cartilor in paginile peste care toata lumea sare ca sa ajunga mai repede la comanda LINE… sau poate pentru ca, desi in realitate sunt cat se poate de evidente, pe calculator par mult mai incurcate. Voi incerca pe parcursul a doua postari sa clarific putin felul in care AutoCAD-ul interpreteaza si foloseste unitatile de masura.
Imaginile sunt din versiunea 2006 dar ideea e usor de urmarit si in alte versiuni.

Despre unitati de masura, standarde si… AutoCAD

Pe lume unitatile de masura sunt multe si variate... pe noi ne intereseaza deocamdata unitatile de masura pentru lungime, suprafata, volum si unghiuri.

Exista, doua standarde de larga circulatie: Metric si Imperial, reglementate de ISO respectiv ANSI*.

Metric masoara in milimetru, metru, metru patrat, metru cub… etc.
Imperial masoara in inch, foot, square foot… etc.

Pentru standardul Metric o lungime de trei metri a unei linii va arata asa:
L=3m =300cm =3000mm =0.003km
Aceeasi lungime de linie va arata in standardul Imperial asa:
L= 118.11" = 9' 10 1/8" =9'-10.11" – de remarcat nu numai ca sunt alte valori dar si ca arata
altfel… cu fractii liniute ghilimele apostrofuri si altele :)

AutoCAD-ul este pregatit pentru ambele standarde.

Romania foloseste standardul Metric (ISO) deci retinem ca: ISO=Metric si ANSI=Imperial
ISO e bun… ANSI nu e bun

Pentru a lucra bine in modul Metric ar fi bine sa:

1. Il anuntam pe AutoCAD de cate ori incepem un desen ca urmeaza sa desenam in standard Metric pentru a ne pregati hasurile si tipurile de linie scalate pentru Metric (acadiso.pat si acadiso.lin)

Putem face asta in mai multe feluri… iata cateva:

• cu fereastra de dialog: Create New Drawing – Start from Scrach – Metric Aceasta este practic o fereastra de dialog (o sa-i spunem pe viitor “Startup dialog box”) care poate aparea la inceputul fiecarui desen si ne va intreba daca vrem sa desenam in Metric sau Imperial. Activarea ei la incepera desenelor noi este controlata de Tools-Options-System-Startup.

• Selectand template-ul (sablonul… daca ai avut ghinionul sa inveti AutoCAD in limba romana) acadiso.dwt** din: New – Select template – acadiso.dwt daca Startup dialog box este dezactivata (vezi mai sus cum se activeaza/dezactiveaza daca deja ai uitat)

• Folosind variabila de sistem MEASUREINIT***
  
  MEASUREINIT (masura initiala … ca sa o tinem minte) poate avea doua valori
  0 – pentru Imperial (ANSI)
  1 – pentru Metric (ISO)
  
  Aceasta variabila controleaza standardul in care AutoCAD va deschide un desen nou (ISO sau ANSI) astfel odata setata la valoarea 1 toate desenele noi vor fi create pentru ISO… adica va fi preselectat acadiso.dwt… adica va incarca hasuri si tipuri de linii pentru Metric.
  
  E bine de stiut ca pe langa MEASUREINIT care controleaza practic standardul in care AutoCAD va incepe toate desenele noi mai exista si MEASUREMENT care controleaza standardul desenului curent. MEASUREMENT are aceleasi valori 0 si 1 care inseamna aceleasi lucruri… ANSI si ISO doar de data asta pentru desenul care este deschis si activ in momentul apelarii variabilei. De cate ori deschid un desen venit de cine stie unde pentru cine stie ce operatie verific valoarea lui MEASUREMENT… daca desenul provine dintr-o tara cu sistem metric dar MEASUREMENT are valoarea 0 stiu din start ca cel care a desenat nu e chiar expert si foarte probabil o sa am si alte probleme cu desenul respectiv.
  

2. Ne asiguram ca AutoCAD va afisa unitatile de masura asa cum trebuie

Si asta putem face in mai multe feluri dar o sa ma limitez la unul ca altfel nu mai termin postarea asta niciodata…

• Folosim comanda: Format - Units si ne asiguram ca fereastra care se deschide arata ca in imaginea de mai jos
  De fapt nu facem altceva decat sa alegem Decimal pentru distante/lungimi pentru ca dimensiunile noastre sunt in sistem zecimal, apoi alegem precizia de afisare la doua zecimale (aici putem alege cate vrem… AutoCADul oricum calculeaza tot timpul cu 16 zecimale) apoi alegem ca ungiurile sa fie masurate in Decimal Degrees… ca asa le masuram noi (nu Grads care e si el in lista), alegem si pentru ungiuri precizia de afisare iar in final alegem unitatea in care sa fie scalat eventualul cotinut pe care il aducem din alte desene (o sa revin la setarea aceasta in “Unitati de masura in AutoCAD – Partea II”). Mai sunt acolo doua setari legate de unghiuri… in ce directie sunt “zero grade” si in ce sens se masoara unghiurile… AutoCAD-ul vine setat cu 0 grade spre EST (dreapta)… si masurarea ungiurilor in sens contrar acelor de ceasornic… e bine de tinut minte si de lasat asa. Daca vreodata e nevoie si acestea se pot schimba.
  
  Odata facute aceste setari AutoCAD-ul le va tine minte pana intram din nou sa le modificam. Deci este suficient sa facem aceste setari odata pentru toate viitoarele utilizari ale programului. Putem oricand schimba precizia de afisare sau modul de afisare al unitatilor dar in cele mai multe cazuri setarile din imaginea de mai sus sunt suficiente pentru userul din Romania sau oricare alta tara care foloseste sistemul Metric.
  

Concluzie:

Pentru a lucra in modul Metric trebuie sa ne asiguram ca si AutoCAD-ul stie ca vrem asta.

1. Incepem orice desen nou in modul Metric (cu acadiso.dwt)
   
2. Setam afisarea unitatilor in sistem zecimal (conamda UNITS)

Daca aceste doua conditii sunt indeplinite atunci putem trece linistiti la “Unitati de masura in AutoCAD – Partea II” unde vom discuta despre scara de desenare si scara de plotare… relatia dintre AutoCAD si subunitatile de masura si vom vedea ce trebuie facut ca sa eliminam toate confuziile legate de masurarea distantelor, cotare, plotarea desenelor la diferite scari, scalarea desenelor cu diferiti factori , inserarea desenelor cu alta scara si altele…


Note:
* - problema standardizarii si reglementarii e de fapt mai stufoasa dar e bine de retinut ca ISO (International Organization for Standardization) se ocupa de standardul Metric si ANSI (American National Standards Institute) se ocupa de o versiune a standardului Imperial. Pentru detalii pe subiect si o prezentare mai exacta incerca: http://en.wikipedia.org/wiki/Metric_units respectiv http://en.wikipedia.org/wiki/Imperial_units dar nu acum…
** - fratele cel rau al lui acadiso.dwt este acad.dwt – template-ul pentru ANSI care are ca rezultat folosirea hasurilor si tipurilor de linie scalate ANSI (acad.pat si acad.lin)
***- daca nu stii nimic despre variabilele de sistem poti sa citesti postarea despre ele… daca postarea respectiva nu exista sigur va aparea pe viitor.

Citeste articolul...