marți, mai 26

Cotarea pe doua linii in AutoCAD

Prin cotare pe doua linii ma refer la cotele folosite în general pentru uși/ferestre în planurile de arhitectura. Cota de sus reprezinta lățimea golului  și cota de jos reprezinta înălțimea.

Cotarea precum cea din imagine se poate face în diferite feluri. Inițial articolul propunea editarea în Properties->Text->Text override dar în comentarii (multumesc Diana M.) a apărut o soluție mai buna: editarea proprietăților cotei la Properties->Primary units->Dim suffix. Folosind aceasta varianta se poate folosi și comanda Match Properties pentru a modifica alte cote. Pasii sunt urmatorii:

1. Se cotează golul cu o cota obișnuita
2. Se selectează cota și se deschide fereastra Properties (cu cota selectata click dreapta -> click pe Properties)
3. În fereastra Properties se adaugă text în câmpul Dim suffix de la secțiunea Primary units. Textul va fi \X urmat de înălțimea dorita, în cazul din imagine 210.

Ce este important de înțeles este ca "\X" este un indicator de formatare pentru AutoCAD si nu apare scris efectiv în cota. În textul cotei va apărea doar ce este scris după "\X". Aici pot scrie și cifre și litere, de exemplu 210 sau 210cm sau 210+30... și tot asa.

Indicatorii ce pot fi folosiți sunt:

\X - trece sub linia de cota
\P - schimba rândul fără a trece sub/peste linia de cota
<> - este dimensiunea efectivă a cotei (se actualizează dinamic dacă cota se schimba)

Indicatorii pot fi folosiți și în alte câmpuri din proprietățile cotelor (ex.: Text override, Dim prefix)
<> si \X se pot folosi o singură dată în proprietățile unei cote, simbolurile nu funcționează în cazul în care se folosesc "Alternate Units"

 Nota: Acest articol a fost publicat in Martie 2009 si actualizat in Mai 2020.


Citeste articolul...

luni, aprilie 6

Lansarea comenzilor in AutoCAD

Aproape toate comenzile din AutoCAD pot fi lansate in mai multe feluri. In acest articol vom folosi cea mai simpla comanda - Line - (linie) pentru a exemplifica câteva moduri uzuale de a folosi comenzile in AutoCAD și câteva mai puțin obișnuite dar care se pot dovedi utile.

Varianta 1 - probabil cea mai simpla

Utilizarea comenzii din zona de instrumente (ribbon) afișata de AutoCAD in partea de sus a ferestrei de lucru:
un simplu Click (cu butonul din stânga al Mouseu-lui) pe iconița comenzii Line (marcata in imagine cu rosu) va lansa comanda Line și veți putea desena linii.

Varianta 2 - probabil cea mai rapida

Utilizarea unei taste sau a unei combinații de taste (shortcut), in acest caz tasta "L" urmata de tasta "Space" (sau "Enter"):
tastând "L" (litera mica sau mare nu are importanta) și apoi tasta "Space" rezultatul va fi de asemenea lansarea comenzii Line și ca dovada programul va cere prin intermediul Command Line  (imaginea de mai sus) primul punct al liniei pe care doriți sa o desenați.

In general pentru comenzile de desenare și editare aceste doua variante de apelare sunt cele mai folosite. In funcție de preferințe fiecare utilizator AutoCAD va lansa o comanda fie folosind mouse-ul pentru a alege comada din zona de instrumente (ribbon) fie folosind tastatura pentru a tasta o combinație de taste ce lansează respectiva comada. Evident majoritatea comenzilor uzuale sunt prezente undeva in zona de instrumente și au de asemenea o combinație de taste (shortcut) ce le lansează din tastatură (aceste scurtături din tastatura pentru comenzi se găsesc in fișierul acad.pgp).

Cam asta e tot ce trebuie sa știi, mai ales dacă ești la început, dar asa cum scriam in deschiderea articolului, in AutoCAD  exista "mai multe"  feluri pentru a face același lucru. Multe din ele au devenit inutile dar dacă ești curios din fire iată mai jos câteva moduri mai putin obișnuite de a lansa comada Line.

Varianta 3 - old school

Utilizarea barelor de instrumente "clasice" (Toolbars):


Avem mai sus bara de instrumente "Draw" ce contine si comanda Line (e prima). Cu un Click pe iconița comenzii Line (marcata in imagine cu rosu) se va lansa comanda Line și veți putea desena linii.

Dar nu este simplu sa găsiți aceste Toolbars in versiunile noi de AutoCAD. Înainte ca meniurile cu instrumente sa arate asa cum arata acum (tip ribbon - prima poza din articol) AutoCAD (precum multe alte programe) folosea pentru instrumente asa numitele Toolbars. Acestea sunt "bare" cu iconițe grupate tematic in "bare de instrumente" - "toolbars" pe care le poți pune cam oriunde pe ecran. Multe programe încă folosesc tipul acesta de interfața și deși AutoCAD a trecut încă de prin 2008 la meniuri tip ribbon vechile toolbars exista încă pitite pe undeva. Iata mai jos drumul spre "bara" dedicata instrumentelor de desenare in care primul instrument este chiar comanda Line (cea din imaginea de mai sus doar ca pusa pe verticala de data aceasta).

Cel mai probabil Meniul de sus de la care începe căutarea prin click pe Tools nu va apărea pe ecran, pentru a-l face vizibil mai e nevoie de un pas: click pe săgețica marcata in imaginea de mai jos și apoi click pe Show Menu Bar (jos de tot) in meniul ce se va deschide.

Asa cum se vede accesarea comenzii line in acest fel in versiunile noi de AutoCAD necesita pregătiri intense. In fapt redescoperim prin măruntaiele programului o interfața pe care nu o mai utilizează... și nu e singura!

Varianta 4 - și mai old school

Din meniul Draw:
Click pe comada Line, prima din meniul Draw (precum in imaginea de mai sus) și ai lansat comanda Line într-un alt fel.
Dacă in versiunea de AutoCAD pe care o ai in fata meniurile de sus nu apar (File, Edit, View, Insert, etc) tastează MENUBAR urmat de Space urmat de 1 urmat din nou de Space și vor apărea. Astfel am folosit o variabila de sistem (MENUBAR) pentru a face ceea ce mai sus, in varianta 3, am făcut folosind un meniu.

Varianta 5 - probabil nu a folosit-o nimeni niciodată

Utilizarea asa numitelor "Tool Palettes":

Știu ca pare incredibil, dar undeva intre Menus, Toolbars și Ribbon, AutoCAD a mai introdus încă un fel de bare cu instrumente numite Tool Palettes - "palete de instrumente" (imaginea de mai sus). Acestea încă exista și ele pe undeva prin program și se aduc pe ecran cu comanda "toolpalettes" urmata de Space (Enter). Se cauta apoi in Tab-urile din dreapta "paleta" numita Draw se da click pe ea și într-un final se da click pe prima iconița care este LineInutil dar se poate accesa comanda Line și asa.

Varianta 6 - bonus

Varianta 6 este de fapt o versiune a variantei 2 și implica accesarea Line prin scrierea comenzii direct in Command Line. Ce face aceasta varianta mai interesanta este abilitatea versiunilor noi de AutoCAD de a da sugestii pe măsura ce începi sa scrii in Command Line. Aceasta varianta va deveni utila pe măsură ce avansezi in cunoștințe pentru a putea găsi comenzi și opțiuni diverse, pe baza denumirii, fără sa mai fie nevoie sa cauți prin toată interfața după o iconița.
Iată mai jos meniul de sugestii după ce tastez "li" primele doua litere ale comenzii Line.
Nu are importanta dacă se tastează litere mari sau mici, AutoCAD la va face majuscule singur si apoi va afișa in partea dreapta (vezi imaginea de mai sus) o serie de comenzi al căror nume începe cu literele tastate de tine. Este valabil pentru orice litera sau combinație de litere ai tasta. Apoi te poți duce cu Mouse-ul pe comanda respectiva și... Click pentru a lansa comanda.
In cazul nostru am tastat "li" și după ce au apărut comenzile posibile am dat click pe Line având ca rezultat lansarea comenzii Line.
Deși poate părea redundant sau chiar inutil acest mod de a accesa/cauta comenzi atunci când nu știi exact pe unde sunt se poate dovedi foarte util și chiar mai rapid in anumite situații.

Concluzii: In AutoCAD de cele mai multe ori se poate ajunge in același loc pe mai multe drumuri. Depinde doar de tine sa-ti alegi drumul preferat, fie el mai scurt, mai rapid sau mai comod. In principiu toate sunt corecte.

Multumesc daca ai rezistat pana aici si spor la desenat!
Citeste articolul...

duminică, aprilie 5

6+1 ponturi de Abecedar

  1. In AutoCAD poti folosi tasta Space in loc de Enter in timpul lucrului
  2. Shift + Selectie deselecteaza obiecte selectate
  3. Backgroundul (fundalul) se schimba din: Options -> Display -> Colors -> Color (! la "Context" se alege "2D model space" si la "Interface Element" se alege "Uniform background")
  4. F8 activeaza/dezactiveaza ORTO,
    F3 activeaza/dezactiveaza OSNAP
  5. Dubu Click pe rotita de la mouse (Scroll wheel) este Zoom Extents (adica "zoom pe toate elementele desenului")
  6. Shift+Space+Select selecteaza pe rand obiecte suprapuse. In versiunile noi se poate activa o fereastra separata in care apar toate obiectele suprapuse in momentul in care se face selectia (cu Click pe un obiect) - aceasta fereastra se activeaza/dezactiveaza cu Ctrl+W.
+

7. F1... este HELP

 Nota: Acest articol a fost publicat in Martie 2009 si actualizat in Aprilie 2020.



Citeste articolul...

sâmbătă, martie 10

Standarde de lucru in AutoCAD - partea I (concept)

dws-iconAcesta este primul dintr-o serie de articole dedicate standardelor de lucru in AutoCAD. Voi incerca sa lamuresc pe parcursul acestora la ce ma refer prin sintagma "Standard de lucru in AutoCAD" (partea I - concept), ce trebuie sa contina un standard (partea II - continut), cum se concepe si implementeaza un standard de lucru (partea III - redactare si implementare). Ultima parte (Cum sa-ti faci propriul standard de lucru in AutoCAD) contine un ghid pentru utilizatorul obisnuit privind definirea unui standard de lucru "pentru acasa". De ce? Pentru ca, castigi timp! (MULT)

1. Ce inseamna "Standard de lucru" in AutoCAD?

Un standard inseamna in general o colectie de reguli (norme) ce reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs respectiv documentul in care sunt consemnate acestea (DEX). In AutoCAD inseamna acelasi lucrul doar ca "produsul" este reprezentat de desene/ planuri/proiecte si regulile (normele) privesc reprezentarea grafica, utilizarea programului, stocarea si accesarea fisierelor si multe altele.

Concret, un Standard de lucru in AutoCAD (la care ma voi referi de acum incolo ca SLA) cuprinde o parte scrisa in care sunt descrise regulile de reprezenatare si lucru cu programul (voi detalia ulterior) si o serie de fisiere de uz intern ce vor fi folosite in cadrul respectivului standard (ex.: fisiere *.ctb pentru plot, fisiere sablon *.dwt, etc).

Dimesiunea si continutul unui SLA sunt doua concepte extrem de flexibile. Acestea depind evident de tipul si dimensiunea organizatiei in care sunt utilizate. Astfel, un liber profesionist va avea nevoie de un fisier sablon (.dwt) ale carui puteri deosebite le voi descrie in partea IV si cateva conventii de reprezentare (care in cele mai multe cazuri nu necesita redactarea separata). In cazul unui birou de proiectare, in cadrul caruia lucreaza o serie de specialisti si eventual operatori, SLA va fi mai complex, de preferinta redactat si va contine normele de reprezentare, elementele specifice de personalizare, instrumentele de productivitate interne (meniu, workspace, lisp, script, VBA) precum si regulile de denumire a fisierelor si directoarelor. Evident va contine si fisierele ACAD necesare punerii in practica (dwt, ctb, lin etc) precum si librarii de obiecte (block-uri).

Ca orice standard si SLA se afla sub presiune constanta atat din partea utilizatorilor cat si din partea celor care il concep. Astfel cu cat este mai stufos cu atat devine mai greu de utilizat si cu cat este mai succint cu atat va naste mai multe intrebari si neclaritati. Asadar un bun manager va trebui sa gaseasca echilibrul intre usurinta in utilizare si cantitatea de informatie absolut necesara bunei practici in cadrul organizatiei. Putem spune ca SLA este de fapt un proces nu o colectie de documente pentru ca de fapt incepe cu stabilirea primei reguli si se dezvolta/adapteaza continuu pe parcursul utilizarii.

2. De ce sa dezvolt si sa implementez un SLA?

Sunt aproape sigur ca oricine a fost implicat in lucrul cu AutoCAD pentru mai mult timp stie deja zeci de raspunsuri. Cel mai probabil s-a confruntat de nenumarate ori cu desene in care a pierdut mai mult timp cu operatiuni de standardizare (distributia obiectelor pe layere, controlul proprietatilor, stilurile de cotare si text etc) decat cu lucrul efectiv si valoarea adaugata respectivului desen.
Ce face de fapt un standard este sa scuteasca tot acest timp, fie ca vorbim despre desene incepute de la zero fie ca vorbim despre continuarea/corectarea/completarea unor proiecte aflate in desfasurare. De fapt e o problema simpla de organizare. Este evident ca voi gasi mai repede o carte intr-o biblioteca ordonata decat intr-un morman de carti aruncate pe jos. Este la fel de evident ca voi gati mai repede un anumit fel de mancare daca am toate ingredientele pregatite si asezate in recipiente decat daca trebuie sa ma apuc sa toc/tai/portionez pe fiecare in parte. Daca acasa nu este intotdeauna posibil in AutoCAD este, trebuie doar sa acord putin timp problemei, timp ce se va amortiza inzecit pe parcurs.

Astfel ajungem la principalele motive pentru care merita sa dezvolt si sa implementez un SLA: EFICIENTA si CALITATEA. Un standard de lucru nu face decat sa scada timpul si sa mareasca calitatea proiectelor... si cine nu are nevoie de asa ceva? Fie ca utilizezi AutoCAD-ul acasa pentru proiecte personale fie ca esti CAD Manager intr-un birou cu 80 de utilizatori, conceperea si implementarea unor elemente standardizate in procesul de lucru nu poate decat sa reprezinte un beneficiu. Evident cantitatea de resurse necesara va fi direct proportionala cu complexitatea si frecventa proiectelor insa atat timp cat exista cat de putina rutina in lucrul tau de zi cu zi standardizarea te va ajuta sa devii mai eficient si mai precis.

3. Beneficii si riscuri ale SLA

Discutia despre beneficii a fost deja purtata mai sus, cuvintele cheie sunt: mai repede si mai bine. Riscurile implementarii unui SLA tin mai degraba de greseli de conceptie si implementare.
Voi trece in revista doar doua pe care le consider importante urmand sa detaliez in parea III a seriei de articole dedicate. Astfel probabil principalul risc este supra-standardizarea. Practic in incercarea de a ordona excesiv ordinea ta devine ineficienta in utilizare. Cu cat un standard de lucru este mai stufos cu atat va fi mai neprietenos si mai greu de invatat si de pus in practica. De fapt aici intervine echilibrul despre care vorbeam mai devreme intre cantitatea de informatie necesara si usurinta in utilizare.

Cel de-al doilea risc despre care voi scrie este dificultatea de adaptare la nou (versiune noua a programului, tipuri noi de proiecte etc.). Este o problema de flexibilitate a standardului, cu cat este mai specific cu atat risca sa devina mai greu de adaptat la schimbare. Evident un standard bun este un standard flexibil conceput astfel incat sa poata fi usor actualizat in cazul upgrade-ului software/harware, schimbarii arhitecturii retelei, marirea sau miscorarea numarului de utiliaztori si pe cat posibil aparitia de tipuri noi de proiecte respectiv suspendarea unui anumit tip de activitati.

In concluzie un SLA bun este un standard ce contine informatie esentiala lucrului intr-o forma usor de inteles, aplicat si adaptat eventualeleor schimbari. Beneficiile folosirii si a unui simplu fisier sablon (template) ce contine layerele, stilurile de cotare, stilurile de text si eventual cartusele de fiecare data cand incepem un desen nou sunt incomparabile cu timpul efectiv petrecut cu intocmirea acestuia!

Acestea fiind zise (in cazul de fata scrise), voi incheia aici prima parte si voi continua in partea II cu continutul unui Standard de lucru in AutoCAD.

Spor la lucru!
Citeste articolul...

miercuri, iulie 22

AutoCAD-ul si profesia

undecided_webAm hotarat sa scriu postarea aceasta dupa ce am observat,  ieri, ca pe site-urile de joburi posturile de operator CAD au peste 700 de aplicanti si posturile de inginer/arhitect de zece ori mai putini. Evident cifrele pe care le-am vazut sunt afectate de perioada anului (iulie) si de situatia economica particulara (criza economica, criza locurilor de munca, somaj in crestere etc.) dar chiar si asa discrepanta e prea mare.
Nu ma pot abtine sa ma intreb: oare cei 600 care aplica la operator si nu la inginer/arhitect stiu doar AutoCAD?
si oare e bine?
Raspunsul vine mai jos intr-o postare despre Autocad ca mijloc pentru atingerea unui scop si despre importanta urmaririi profesiei inaintea uneltelor folosite de profesia respectiva.
Ce as sfatui pe cineva care e acum la liceu si e pasionat de calculator si Autocad?
l-as sfatui sa-si aleaga domeniul in care vrea sa lucreze cu Autocad-ul si sa se pregateasca pentru el. Daca stie si Autocad e foarte bine dar nu va fi nici pe departe suficient. Mai mult decat atat, in timp, sa stii Autocad se poate transforma din avantaj in handicap daca ramane DOAR Autocad.
Sa presupunem ca esti la liceu sau l-ai terminat si iti place sa lucrezi in AutoCAD, ai vrea sa-l inveti si mai bine si te gandesti sa dai la o facultate unde sa-l folosesti. Fie ca e Politehnica, Constructii sau Arhitectura crede-ma pe cuvant e muuult mai important sa faci tot ce poti pentru a intra la facultate, a termina cat mai bine si a deveni apoi cat mai bun in meseria respectiva decat sa inveti cat mai bine Autocad.  Pentru Autocad o sa ai tot timpul si dupa ce intri, Autocad-ul de baza se poate invata in cateva luni si dupa inca 1-2 ani de lucru, in timpul facultatii, pe proiecte concrete, inveti mai mult decat suficient ca sa-ti duci la bun sfarsit desenele de zi cu zi... mai greu e SA AI PROIECTE SI DUPA CE TERMINI! si asta ar trebui sa fie grija ta principala.
Chiar si ca meserie de sine statatoare operarea Autocad sau CAD Management-ul necesita cunostinte tehnice din domeniul in care lucrezi. Cei mai apreciati operatori si CAD Manageri sunt cei care cunosc cel mai bine domeniul in sine nu doar Autocad-ul tocmai pentru ca daca beneficiezi de training-ul potrivit poti deveni foarte eficient in AutoCAD mult mai repede decat inveti sa... proiectezi autostrazi sa zicem.
Nimic nu te impiedica ca odata terminata scoala sa devii operator CAD sau Manager CAD dar in primul rand trebuie sa fi sigur ca esti cu studiile cat de departe a fost posibil.
E important sa intelegi felul in care deciziile tale de acum iti influenteaza viitorul si e mai bine sa alegi corect acum decat peste zece ani. Daca acum gresesti mai devreme sau mai tarziu va trebui sa alegi din nou  si va deveni din ce in ce mai greu.
Revenind la subiect concluzia ar fi urmatoarea:
AutoCAD-ul e ca un bisturiu... oricine il poate tine in mana si poate invata sa-l foloseseasca, cu ceva documentare ,dar asta nu il face doctor si nici nu ii va permite vreodata sa faca operatii, asa ca daca iti place sa lucrezi cu bisturiul doreste-ti in primul rand sa fii doctor, apoi opteaza pentru chirurgie si abia dupa aceea are sens sa devii un maestru al bisturiului. Pana atunci e ok sa te joci cu el dar nu il confunda cu profesia.
Spor la invatat :)
Citeste articolul...